Acest site a fost realizat în cadrul proiectului cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operațional Sectorial "Mediu".
Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
 
Lacul Stânca Costești
 
Descriere

 

 

PLANUL DE MANAGEMENT

 

Situl Lacul Stânca Costești, arie protejată de interes național

se află în județul Botoșani, pe teritoriul administrativ al comunei Ștefănești, Răchiți, Regiunea Nord Est. În 2007 a fost declarată Sit Natura 2000, având codul: ROSPA0058, fiind declarată prin Hotărârea Guvernului nr. 1284 din 2007. Situl este cel mai important cartier de iernare al păsărilor acvatice din bazinul românesc al Prutului . A fost desemnat ca Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004.

ROSPA0058 - Situl Lacul Stânca Costești este inclusă în Anexa nr. 1 din Hotărârea 1284 din 24 octombrie 2007 (Hotărârea 1284/2007) privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Romania, publicat în Monitorul Oficial 739 din 31 octombrie 2007. Situl este cel mai important cartier de iernare al păsărilor acvatice din bazinul românesc al Prutului . A fost desemnat ca Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 2151/2004.

Situl este situat pe platforma moldovenească a cărei fundament este format din roci cristaline, magmatice și roci eruptive ce alcătuiesc un soclu rigid care a suferit o serie de mișcări de ridicare și coborâre de-a lungul erelor geologice, având loc mai multe transgresiuni și regresiuni marine. Odată cu sfârșitul etapei de arie mobilă, geosinclinală, relieful cristalin a fost preluat de către agenții externi care și-au început activitatea de eroziune. Succesiunea de formațiuni geologice prezentate pe cursul Prutului poate fi sintetizată în:

  • orizontul de gresii cu silexuri din Badenianul superior, care a constituit o resursă importantă pentru dezvoltarea unor comunități umane paleolitice
  • nivelul de gipsuri din Badenianul superior cantonează ample fenomene carstice cunoscute pe Terra in gipsuri
  • calcarele cu Lițoțamnium din Badenianul superior cu potențial carstic atestat în alte zone
  • calcarele recifale bugloviene reprezintă probabil cea mai extinsă barieră fosilă de corali din Europa.

Bazinul râului Prut este situat între 470 și 490 longitudine nordică și 250 și 290 longitudine estică și se învecinează la vest cu bazinele râurilor Tisa și Siret, iar la nord și la est cu bazinul râului Nistru. Forma bazinului este pronunțat alungită în direcție meridională și are o lățime medie de 30 km. În secțiunea nodului hidrotehnic Costești Stânca râul Prut măsoara cca. 576 km de la vărsarea acestuia în Dunăre, iar suprafața de recepție este de 12000 km2.

Sub aspect morfometric, râul Prut cuprinde trei sectoare distincte:

  • cursul superior: de la izvoare până la Cernăuți unde râul iese din regiunea montană;
  • cursul mijlociu: de la Cernăuți până la Ungheni, unde cursul debusează în zona de câmpie;
  • cursul inferior: între Ungheni și vărsarea în Dunăre, unde sunt zone depresionare cu vale largă, pante și viteze mici.

Cursul superior al raului Prut se prezinta ca un rau tipic de munte, cu vale ingusta  si adanca, pante medii (8‰) si maluri abrupte. Albia raului are latimea de cca. 50 – 70 m, adancimea 0,5 – 1,5 m si vireza curentului de cca. 1,0 – 1,5 m/s. Pe sectorul cursului  mijlociu, valea raului este larga (5 - 6 km), malurile  joase si pantele mici (0,4 – 0,2‰). Albia raului are latimea de cca. 50 – 85 m, adancimea 2 – 3 m si viteza curentului de cca. 0,6 – 1,0 m/s.
Cursul inferior se caracterizeaza prin pante foarte mici (0,14 – 0,2‰), vale larga (10 – 12 km) si viteze de curgere reduse (0,5 – 0,8 m/s).  Latimea raului este de cca.  60 – 100 m, iar adancimea de cca. 2 – 4 m.

Barajul Stânca-Costești a fost construit pe râul Prut, la hotarul României cu Republica Moldova, odată cu construcția centralei hidroelctrice omonime. Barajul formează lacul de acumulare cu același nume care are o suprafață de 59 km² (este cel mai mare lac de acumulare din România). De asemenea Stânca–Costești este un punct de trecere a frontierei între Romania și Republica Moldova.

Amenajarea hidrotehnica Stânca - Costești este amplasată în extremitatea nord – estică a României și reprezintă cea mai importantă lucrare existentă în cadrul bazinului hidrografic Prut. Nodul hidrotehnic Stânca Costești este amplasat pe cursul mijlociu al râului Prut și se  desfășoara  pe un sector limitat la cca. 100 km,  între localitățile Rădăuti – Prut și Stânca pe teritoriul Romaniei, respectiv Sirouti și Costești pe teritoriul Republicii Moldova (vezi harta cu localizarea generală a proiectului).

Aria naturală protejată are următoarele coordonate: latitudine 47° 55' 15", longitudine 27° 8' 50", altitudinea minimă este de 74 m, cea medie de 83 m, iar cea maximă de 94 m.

Amplasamentul barajului Stânca - Costești este situat pe granița dintre România și Republica Moldova, la altitudinea medie de cca. 200 m, într-o zonă în care lățimea albiei majore de cca. 3 – 4 km este strangulată și redusă la cca. 350 - 400 m prin recifuri calcaroase, care practic constituie un baraj natural, prezentând condiții naturale optime pentru crearea unei capacități de retenție de cca. 1,0 – 1,5 miliarde m3.

În secțiunea frontului de retenție a Nodului Hidrotehnic Stânca Costești, râul Prut are o lungime de cca. 125 km, panta râului fiind în aceasta zonă de cca. 3,2%. Cursul râului formează meandre largi pe zona lacului, în special aval de localitățile Miorcani (mal drept) – Pererita (mal stâng), dublând lungimea liniară a cursului (coeficient de meandrare de 1,9).

Lacul de acumulare Stânca – Costești controlează o suprafață de recepție totală de cca. 12000 km2, situată pe teritoriul României, Republicii Moldova și Ucrainei. Din suprafața totală de 12000 ha, 9076 km2 revin stației hidrometrice Rădăuți – Prut situata la coada lacului, iar restul de 2924 km2 reprezintă cuveta lacului.

Suprafața Sitului Lacul Stânca Costești: 2051,7 ha

Caracteristici principale:

 

Nr. crt. Proporție Clase de habitate
1 97 Râuri, lacuri
2 3 Culturi (teren arabil)

 

Tip de proprietate:

- Proprietate de stat (70%)

1) Nodul Hidrotehnic Stânca-Agenția Națională Apele Române (luciu de apa și uscat)

2) Situl are o suprafață de 42,9 ha în fond forestier: Pădurea de la Cinghinia-UP V aparținând Ocolului Silvic Trușești (Regia Națională a Pădurilor prin Direcția Silvică Botoșani).

- Proprietate privată (30%)

Terenuri din jurul apei aparținând persoanelor fizice care locuiesc in Comunele Manoleasa, Ripiceni sau in localitățile învecinate.

Lacul Stânca-Costești este un lac de acumulare construit în vederea exploatării hidroenergiei; lacul prezintă variații de nivel în funcție de regimul precipitațiilor și utilizare. Sub depunerile mâloase există un punct stâncos calcaros care poate fi observat și la țărm.

 

Raport final dupa inventariere si evaluare

 
 
 
Despre proiect  |   Descriere  |   Hartă  |   Valori naturale  |   Specii protejate  |   Evenimente  |   Contact

Copyright © ASOCIATIA OTUS. Creat de REKLAMPARK in 2012.