Acest site a fost realizat în cadrul proiectului cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operațional Sectorial "Mediu".
Pentru informații detaliate despre celelalte programe cofinanțate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitați www.fonduri-ue.ro
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
 
Lacul Stânca Costești
 
Valori naturale

Clima: Din punct de vedere climatic, bazinul raului Prut se afla prin pozitia sa geografica,  in zona cu clima temperata, cu influente temperat - excesive in zona cursului mijlociu si inferior.  Variabilitatea climatica dominanta in bazinul hidrografic Prut este determinanta de extinderea sa latitudinala, si mai ales de deschiderea spre marea Campie Rusa, care imprima caracteristici climatice specifice. Masele de aer, cu grad inalt de continentalism din est, impun in acest spatiu geografic ierni aspre cu vanturi puternice si uscate, de cele mai multe ori viscolind zapada, si veri secetoase si toride. Climatul zonei este continental, caracteristic dealurilor joase. Temperatura medie anuală este de 8°–10° C. Precipitața anuală variază între 400-500 mm. Vântul specific este crivățul (pe timp de iarnă).

Sub aspect geomorfologic bazinul hidrografic Prut se incadreaza in formele specifice Podisului Moldovei, care sunt reprezentate in zona nordica prin unitatile de platforma ale Campiei deluroase a Moldovei. Aceasta, reprezentata aici de Depresiunea Jijia – Bahlui, este cea mai intensa unitate geomorfologica de eroziune pe bazine hidrografice, unde altitudinile ajung la cca. 150 - 200 m, iar bazinele hidrografice ale Bahluiului, Jijiei si Baseului prezinta o dispozitie paralela, avand rol de drenaj al  zonei. In ansamblu Campia Moldovei de varsta pliocen – cuaternara are cu structura monoclinala, dezvoltata pe formatiuni sarmatiene.

Avifauna din perimetrul lacului de acumulare este constituită din 178 de specii de păsări, unele cu apariții neregulate, altele fiind prezente în timpul pasajului și mai ales, iarna,lacul de acumulare fiind un important cartier de internare a păsărilor din bazinul românesc al Prutului. Avifauna regiunii cuprinde 136 de specii folosite drept criterii pentru identificarea ariilor de importanță avifaunistică, reprezentând 76,40%din totalul avifaunei râului Prut. C3 -aglomerări de specii migratoare, neamenințate la nivelul Uniunii Europene - 1 specie C4 - aglomerări mari de păsări de apă în timpul migrației și iarna Zona propusă cuprinde lacul de acumulare amenajată pe valea Prut, în amonte de Costești - până la localitatea Sadoveni. Lacurile sunt un important loc de popas pentru păsările de apă în timpul migrației, respectiv putând fii observate regulat stoluri mari de rațe, gâște, pescăruși, lișițe, cufundari etc. În perioada de cuibărit puține păsări de apă pot fi întâlnite, dar avifauna clocitoare poate să se îmbogățească pe măsură ce pe malurile lacului se dezvoltă o vegetație mai abundentă. După datele din prezent, o specie atinge pragul de aglomerare în migrație (C3) dar probabil vor fi mai multe cu intensificarea observațiilor

SPA „Lacul Stânca – Costești” cu cele nici 4 mii de păsări observate nu constituie o importanță avifaunistică deosebită în perioada migrației de primăvară și cuibărire, însă pot apărea stoluri mult mai mari de păsări (mai ales rațe) în timpul pasajului de toamnă și a iernării.

Ca și în cazul SPA „Ianca-Plopu-Sărat”, limitele sitului practic se limitează la doar la suprafața lacului. Între mal și limita SPA-ului este doar o fâșie relativ îngustă de pământ uscat. Astfel habitatele speciilor terestre de desemnare sunt foarte restrânse sau în unele cazuri chiar inexistente (de ex. vânturelul de seară). Din acest motiv pare imposibilă cuibărirea efectivelor menționate în formularul standard Natura2000 în cazul unor specii de desemnare: Dendrocopos syriacus, Lanius collurio, Lanius minor. De asemenea nu considerăm că suprafața mare de apă deschisă are vreo importanță în migrația speciilor de acvile menționate în formularul standard, precum: Aquila clanga, Aquila heliaca, Aquila pomarina, Aquila pennata. Explicația posibilă pentru această eroare este, că cu ocazia acceptării SPA-urilor propuse în unele cazuri suprafețele propuse a ariilor protejate au fost substanțial reduse, însă datele înscrise în formularele standard nu au fost modificate.

Dintre cele 44 specii de desemnare au fost observate doar 14, speciile care nu au fost observate: Gavia stellata, Gavia arctica, Podiceps auritus, Phalacrocorax pygmaeus, Ixobrychus minutus, Ardeola ralloides, Nycticorax nycticorax, Egretta garzetta, Ardea purpurea, Ciconia nigra, Cygnus cygnus, Branta ruficollis, Aythya nyroca, Circaetus gallicus, Circus aeruginosus, Circus pygargus, Circus macrourus, Milvus migrans, Pernis apivorus, Aquila clanga, Aquila heliaca, Aquila pomarina, Aquila pennata, Falco columbarius, Recurvirostra avosetta, Himantopus himantopus, Pluvialis apricaria, Tringa glareola, Larus minutus, Alcedo atthis.

Trebuie menționată cuibărirea foarte probabilă a codalbului Cuibul acestuia probabil este foarte aproape de limita SPA, în aval de zona barajului, în pădurile de luncă a Prutului. Deoarece acest teren aparține de Republica Moldova, nu am putut controla/dovedi cuibărirea speciei. Este de asemenea de menționat cuibărirea șorecarului mare (specie Natura2000, nu figurează pe fișa standard a ROSPA0058), care își procură hrana pe pășunile cu popândăi din apropierea lacului.

 

Planul de management trebuie neapărat să pună în vedere crearea unor habitate acvatice cu vegetație densă, sporind astfel posibilitățile de cuibărire a multor specii acvatice.

 
 
 
Despre proiect  |   Descriere  |   Hartă  |   Valori naturale  |   Specii protejate  |   Evenimente  |   Contact

Copyright © ASOCIATIA OTUS. Creat de REKLAMPARK in 2012.